Odată oceanul mi-a spus:
Privește!
Acolo pe țărm
E o femeie care plânge.
O urmăresc de mult timp.
Du-te și spune-i următoarele –
Pe iubitul ei l-am așezat
Într-un hol verde și răcoros
Unde sunt nisipuri de aur
Și coloane roșii de coral;
Doi pești albi au grijă de berea lui.
Spune-i ce ți-am spus.
Și mai spune-i
Că astăzi regele mărilor
Bătrân și neputincios, plânge.
Sârguincioase, destinele
I-au tot dăruit trupuri tinere,
Iar acum este aidoma unui copil
Cu un surplus de jucării în brațe.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei femei care și-a pierdut iubitul în mare. Oceanul îi transmite un mesaj de consolare, dar și de tristețe, reflectând asupra propriei sale existențe și a pierderilor suferite.