O mulțime de diavoli roșii fugiră din inima mea,
Împânzind pagina pe care scriam.
Ei erau atât de mărunți-mărunți,
Încât i-aș fi putut nimici cu vârful de peniță.
Mulți alții ca ei se bălăceau în cerneală.
Era ciudat
Să scriu cu-astfel de mâzgă roșie
Despre lucruri ieșite din inima mea.
Sensul versurilor
Piesa descrie un proces de eliberare emoțională, în care sentimente negative sunt personificate ca diavoli roșii care părăsesc inima naratorului. Actul de a scrie devine o modalitate de a procesa și exorciza aceste emoții, transformând durerea în artă.