Două inimi fermecate
Dacă ele se iubesc
Dumnezeu nu le desparte și pe viață le iubesc.
Niciodată trandafirii mai frumoși nu înfloresc
Ca atunci când două inimi între ele se iubesc.
Niciodată trandafirii mai frumoși nu înfloresc
Ca atunci când două inimi între ele se iubesc.
Pe o frunză de lalea îți trimit gurița mea
Tu de una de trifoi să mi-o trimiți înapoi.
Pe o frunză de lalea îți trimit gurița mea
Tu de una de trifoi să mi-o trimiți înapoi… să mi-o trimiți înapoi.
Ce destin, ce bucurie
Să iubesc, să fiu iubit
Cu ființa ce-mi e dragă
Să rămân la nesfârșit.
Ce destin, ce bucurie
Să iubesc, să fiu iubit
Cu ființa ce-mi e dragă
Să rămân la nesfârșit.
Niciodată trandafirii mai frumoși nu înfloresc
Ca atunci când două inimi între ele se iubesc.
Niciodată trandafirii mai frumoși nu înfloresc
Ca atunci când două inimi între ele se iubesc.
Pe o frunză de lalea îți trimit gurița mea
Tu de una de trifoi să mi-o trimiți înapoi.
Pe o frunză de lalea îți trimit gurița mea
Tu de una de trifoi să mi-o trimiți înapoi… să mi-o trimiți înapoi.
Pe o frunză de lalea îți trimit gurița mea
Tu de una de trifoi să mi-o trimiți înapoi.
Pe o frunză de lalea îți trimit gurița mea
Tu de una de trifoi să mi-o trimiți înapoi… să mi-o trimiți înapoi
Sensul versurilor
Piesa celebrează dragostea profundă și destinul a două inimi menite să fie împreună. Natura este folosită ca metaforă pentru frumusețea și puritatea sentimentelor.