Ninge cu clipe,
peste fruntea orizontului gri,
atât de adâncit,
în zăpada cimitirelor de vise,
încât uită cu desăvârșire,
de lumina divină a prezentului,
unei iubiri,
care se zbate,
să trăiască,
înfrigurată de zăpezile cuvintelor,
prin care încercăm să răzbatem,
la sufletul de cer,
a ochilor unor sentimente,
care să ne primească,
cu focul inimilor noastre de jar,
în privirile lor,
de gheață,
pe care să le topim,
odată pentru totdeauna.
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta unei iubiri de a supraviețui într-un mediu ostil, sufocată de cuvinte și priviri reci. Vorbește despre dorința de a topi gheața din inimile oamenilor și de a reaprinde flacăra sentimentelor.