Ciobanas ca badea nu-i
Numai frunza codrului
In bataia vantului.
Vantul rece mi-l tot bate
El cu stana-i dus departe
Doruri grele ne desparte.
Si-am sa merg la stana sus
S-ajut oile la muls.
Mariuta, draga fata,
Ada repede-o galeata
Ca nori grei pe cer s-arata.
Sa mulgem oitele
ca ne prind ploitele
Si ne strica straitele,
Of, tare bine-ar mai fi, Doamne,
Daca n-ar fi ierni, nici toamne.
Saraci dealuri, saraci vai
De-amu’ sunteti fara oi,
Fara cantec din cimpoi,
Stanele fara ciobani,
Fara oi, fara carlan,
Numai stanci si bolovani.
Pana, hat, in primavara
Cand venim la stana iara.
Sensul versurilor
Piesa descrie viața simplă și grea a ciobanilor la stână, dorul de casă și așteptarea primăverii. Evocă un sentiment de nostalgie pentru vremurile și locurile pierdute, subliniind legătura strânsă dintre om și natură.