Sesto Pals – Răfuiala

Așa, acum să mă răfuiesc cu mine
Lumea s-a scurs ca ochii, ochii s-au scurs ca ziua
Ziua a plecat.
Am venit prieten, am plecat dușman.
Trece un om încă doi vor trece ușor, mai ușor
Unde ești? Te-am chemat murdar și urât
Cuțitul din gâtlej mi-a făcut o rană
Pieptul mi-a devenit bolovan.
Va trece încă un om.
Luna în nebunia ei profundă
A rămas singură pe cer.
Eu am umblat mult după lună, dar am înțeles doar târziu
cerul e murdar, luna e leproasă și stelele sunt bube purulente
Nu mi-a mai rămas nimic
Umblu așa, singur.

Sensul versurilor

Piesa exprimă o stare profundă de deziluzie și singurătate. Naratorul se confruntă cu o lume percepută ca fiind degradată și își exprimă sentimentul de izolare și pierdere a speranței.

Lasă un comentariu