Robert DRG:.
Vă prezint strada,
Brigada rup în două prada
Pun mână, iau barda
Când garda întinde coarda
Halez raperi
Falși și ucigași de bogătași, ognași de colibași
Așa că marș.
Sunt secționar, crescut în Sălăjan
N-apar nici pă radar
Sunt iute ca un ogar
Nimeni nu poa’ să mă prindă de fapt
Nimeni nu poa’ să mă țină legat
Nici moartea nu-și face cu mine de cap
Am înger cu mine nu mă tem de iad
Vă prind din umbră aicia se termină totul
Arunc rapul în aer,
M-am prins care e pontul
Am eficiență
Pe stradă aderență
Sunt practic tactic,
Naționalist fanatic,
Îți arăt nebunia
Dar sunt și simpatic
La fel de carismatic
Suspect de enigmatic
Deloc indulgent
Perseverent în rap
Brigada Sălăjan, nemuritorii.
Nepotu’:.
Pe strada mea trec multe suflete nevinovate,
Jointuri de aripi tăiate, o infinitate
Demoni ce-n stânga și-n dreapta împart stupefiante,
Ușor în timp te-abate de divinitate.
În societate multă falsitate
Minți desfrânate, spălate, la clor băgate
Fără demnitate, după același calapod toate
Modelate, acumulate în amur cu rafale
De păcate funcțiile căpătate
Cu promisiuni nerespectate spre prosperitate
Cu-n pas în față, trei în spate de la drum ceva ne-abate,
Frate cum se poate, sudoarea noastră ridică bariere și palate.
Pe strada mea trec psihopați sedați,
Slabi de înger și-narmați după marfă însetați,
Port cicatrici adânci, receptorii țin memorii
Infantelia din Sălăjan, inimi de luptători.
Sharpe:.
Vorbim despre stradă, asta o să-mi placă
De-aia ne-am strâns pă piesa asta o brigadă
Secțiunea Sălăjan iese în față
Ca să vezi din nou dăm lecții de viață.
Cum să fac să mă abțin
Port în mine numai venin
Porți închise pe unde venim
Să tac, nu pot să m-abțin
Lirica m-ajută, care-s frații sunt cu mine
Nu vorbele, vorbele le cânți când te fuți cu mine
Îți vorbesc în rime, de șpăgar și pile
Când ei îți fură pământul de sub ochi să-și facă vile
Tu stai și te sclăvești pentr-o amărâtă de chirie
Și apoi să flămânzești să pui la copii în farfurie
În canale dorm mii de oameni dezbrăcați
Nu contează că sunt copii, mame sau tați
Pe viitor neasigurați, abandonați
Cum s-a mai zis, o zic și eu strada crează neadaptați.
Tadanu’:.
Timpul meu nu trece, vezi bine timpul meu vine
Iar poetul nu e rece și nici pustii de bine
Că n-are cum să alerge sau să-și schimbe-n fire
Până când are să plece la capătul de file
Viitorul bag de seamă mă privește mărmurit
Dar am crescut pe stradă și cu greu pot fii oprit.
Vorbele lungi, deșarte mie nu-mi spun nimic
Iar pe pietre sfărâmate n-o să mai stai nici un chip
N-am pierdut nici o speranță ca să ating un vis
Sunt sălăjenist pă zdreanță și nu uit ce-am promis
Ai rămas gură cască și tu credeai că m-am smintit
Nu halez vrăjeala proastă pe care o pun pe beat
Te-ai tâmpit, ca să te bată vântul, care s-a pornit
Când inima zace neavând de povestit
Cum tu n-ai trăit vreodată ce mie mi-a ajuns
Iar acum te văd la moacă și știu sigur că ai fii plâns.
Tony Zece Tone:.
Raperi ăștia chiar distrug generații
Și-i roade în cur să afle doar câți bani fac alții
În Sălăjan cu frații n-au cum să ne separe
Ghidați în continuare de coaie mari și onoare
Sălăjanul vine cu rap greu
De n-auzi pă teveu
De-ți sparge muia, ca ultimul model dă BMW
Muzică cu greutate cu valori uitate, abandonate
Cu păcate asumate, vindecate de divinitate
Hai cu noi de mici frate
Nu visa la pot fără arfe și bășini
Dar cu tupeu ca-n 98
Încă una peste bot, poate așa o să-ți vezi locul
Că n-avem ce vorbi dacă-ai pus deja botul
Te-ai prins care e rostul, vinzi iluzii de afirmare
Degeaba ești tu tare, la nivel de coaie ești mare
Mesaj curat de cartier, să ajungă-n zeci de zone
Brigada Sălăjan, Tony Boșoyzim Zece Tone.
Dinte:.
Rămân în jocul ăsta să-l duc mai departe
Mă bazez pă brigadă că nu se dă de-oparte
Rămân în stradă să dau rime după rime
Din suflet de la mine pentru voi de ani de zile
Mă doare p***a de critici ce aberează câteodată
Secțiunea Sălăjan mi-este mamă mi-este tată
Am rap din abundență, din coerență
Timp vocal, distrugător rup orice concurență
Vrei să mă schimb drace?
Doar Dumnezeu o face
Familia asta mare nimeni n-o desface
Dacă mă vezi că zic fiule am toane bune
Dacă nu scot un cuvânt, nu te da la glume
Port barbă, ca dacii să-mi înțelegi maturitatea
Am capacitatea să-mi arăt și sensibilitatea
Ți-am zis-o mi-a plăcut cartea
Dă-mi partea
Rămâi cu ale tale
Eu păstrez demnitatea.
Sensul versurilor
Piesa este un imn al cartierului Sălăjan, un manifest al identității și al luptei pentru supraviețuire în mediul urban. Artiștii își afirmă loialitatea față de cartier și față de valorile sale, criticând falsitatea și corupția din societate.