Supăratu-i omul, Doamne,
Când se culcă și nu doarme,
Ar mânca, dar nu-i e foame,
Supăratu-i omul, Doamne.
Am avut și n-am avut,
Am trăit cum am putut,
Oi avea și n-oi avea,
Oi trăi cum oi putea.
Plânge inima în mine
Ca și pruncul de trei zile,
Pruncul plânge și încetează,
Inima mea niciodată.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de supărare și neîmplinire al omului în fața greutăților vieții. Inima plânge neîncetat, comparată cu un prunc, sugerând o durere profundă și persistentă.