Ne doare p***a de ce zice lumea.
Noi suntem niște martiri și știm asta.
Practic suntem niște cobai,
Da’ măcar suntem cobaii noștrii
Și ne punem în joc carierele și viețile noastre
Și nu pe ale altora.
REF KILLA:
Eu am ieșit din mama în stradă
și am jurat c-o să mă vadă
acolo sus cu a mea brigada
unde ei nu pot să sară
unde frații sunt ca regii
și imperiul nu e ceară.
KEED:
Unde p***a mea sunt gaborii?
Vor să mă omoare rapperii!
Toți falșii, toți mâncătorii de c***t!
Democrația-n muzică e un bal mascat!
Toți comuniștii au intrat cu japca în hiphop,
Spălare pe creier la un nivel elevat!
Idolii mei psihic moral m-au terminat!
Când m-am mutat la capitală să fac muzică-am intrat
În depresii sunt atâtea chestii
Că te mint în atâtea feluri și tu nu le știi!
Tu chiar crezi că ei îți vor binele, nu?
Și tu crezi absolut tot ce zic ei, nu?
Ei, află că diferența nu e mare
Între tipu’ lor de promovare și manip***are.
SUPER ED:
Povestea vieții mele, fine,
Sunt bun, bun, bun, da’ nu mă vede nimeni bine.
Au țțsst, da’ frig așa tare că-i ard,
Așa de tare, cam hardcore,
Că le dau pe ecranu’ minții filme ca-n televizor.
P***o, amator, adică, îi f*t la procesor.
Bri, bru-bru, bruiaj, nu-s înțeles, să mor, să mor.
Sunt așa de eu, nu-s actor, actor.
Și vreau să-mi fumez iarba-n stradă,
M**e la gardă x 3, p***a, bani și-o armă!!! Bu bu bu
Vorba face drama.
Tu n-ai ascultat vorbe, panaramă?
Da’ vorba mea e catifea pe rană, că le am cu parleala de când am ieșit din mama
Și-am aterizat forța în borcan,
În vene același sânge de Cățeluș Guțan. Ei!!
REF KILLA:
Eu am ieșit din mama în stradă
și am jurat c-o să mă vadă
acolo sus cu a mea brigada
unde ei nu pot să sară
unde frații sunt ca regii
și imperiul nu e ceară.
KILLA:
Mama mea a fost gangster în ’90, bai!
Tata bagabont, unchimi-u era pe Brrp! Brrp!
Înapoi în 2000 când eram pici cu placa pe la bloc
Visam banii, mami, nu știam ce-i ăla scop, neah, neah
Cu cardeala, mangleala m-au luat și mi-au dat o lamă
La harneala, vrăjeala nu puneam botu’, mama
Născut din lupoaică, sunt un lup în haită, tata
Și n-am filme, am tupeu și solo fără șatra
Și iau garda-n p***a dacă mă încearcă
Și dacă pic, pică, whoh! cu mine în groapă
Doamne, te rog, nu mă oprii că nu dau kile la copii
Le tot dau indicații cum să nu ajungă sclavi și
Toți vor bani da’ să-i facă nu se mișcă
La majoritatea le e frică
Unii vor mecla pe sticlă, eu le pun mecla pe asfalt
Killa Lama Fina nu mă mai satur de scandal
NOSFE:
Mi se spune Nosfe şi fac rap de când mă ştiu,
Dar asta nu mai contează cum nu mai contează ce scriu,
De când fac piese cu şatra ăştia spun că fac manele,
Stilul nu le place, parcă le-am cerut eu vreo părere,
Sunt toţi ipocriţi şi nu-i vreau ca fani, când se plâng că îi copiem de fapt pe americani,
Ei nu ştiu că simplul fapt că facem rap, a fost preluat din state, la modu’ din start,
şi pan’ la urmă care ar fi problema?
în loc să fim uniţi, şi să preluăm împreună scena,
în loc s-aducem rap-ul înapoi pe Tv,
Pe radio, la concerte, emisiuni şi nu doar pe net!
Da’ şatra de fapt e prea fresh,
şi de aia tu nu ne-nţelegi,
şi doar tu, tu puteai să crezi,
Că ne pişăm cumva pe rap-ul românesc,
M**e c****, noi am spus doar că suntem unici şi nu semănăm cu alţi rapperi!
Sensul versurilor
Piesa este un imn al rebeliunii și al autenticității, în care artiștii își exprimă disprețul față de normele sociale și ipocrizia din industria muzicală. Ei își afirmă individualitatea și refuzul de a se conforma, preferând să-și trăiască viața după propriile reguli.