Rătăcire
De cei nemulțumiți de soarta lor, doresc ca să o schimbe,
E timpul să-și întoarcă fața spre lumină.
Însă, de vor opta pentru a ignoranței nepăsare,
Inconștienți ei vor ajunge, ca viața să și-o veștejească.
Cei ce printre mii de temeri și probleme,
Rătăci-vor bâjbâind printre întunecate ceruri,
Orbiți prin vanitate, de-a ignoranței lor dreptate.
Își vor pierde adesea rostul, decapitând doar mesagerul.
De viața e născută dintr-a rațiunii triste somnuri,
Întovărășite prin nemulțumiri, de a judecății ură,
Măcar să ducem în tăcere a eschivării cruci.
Fără să lăsăm rutina minții, în neajutorare să se plângă.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre oamenii nemulțumiți de soarta lor, care se lasă orbiți de ignoranță și vanitate, pierzându-și astfel rostul. Este un îndemn la conștientizare și la căutarea luminii interioare, pentru a nu lăsa rutina și nemulțumirile să ne copleșească.