Inima mea, stai doar cu cei
ce ştiu şi te înţeleg.
Stai doar sub acel copac
care este în floare.
Nu rătăci fără rost
în bazarul de ierburi şi esenţe
ci caută prăvălia cu esenţa cea dulce,
căci dacă n-ai un etalon
oamenii te vor înşela fără să ştii.
Şi vei primi monezi fără valoare
crezând că sunt reale.
Nu-ţi umple blidul cu mâncare
din orice oală care fierbe.
Nu orice glumă-i reuşită, deci nu căuta
un înţeles acolo unde nu există.
Nu orice ochi poate vedea,
nu orice mare are perle.
Inima mea, cântă de dor,
aşa, ca o privighetoare!
Căci vocea ta poate vrăji
oricare piatră şi oricare spin.
Mai întâi, lasă capul în jos,
apoi renunţă la toate lucrurile care te distrag
unul câte unul.
Îmbrăţişează lumina şi las-o să te călăuzească
dincolo de vântul dorinţei.
Vei găsi acolo un izvor
şi hrănită de apele sale
vei rodi veşnic, precum un copac.
Sensul versurilor
Piesa încurajează ascultătorul să caute înțelepciunea și să se înconjoare de oameni care îl înțeleg și îl apreciază. Evită superficialitatea și caută esența lucrurilor, pentru a nu fi înșelat și a-ți atinge potențialul maxim.