Riga Kripto – Sonata Lunii

Vad cum zboară libelula
Îi admir structura
Toți văd numai stele și păsări din metal
Mie îmi place luna
Misterioasă ca Otilia, inocentă ca Matilda
Și acum zdrențele se ceartă cine a văzut-o prima
Aiurea!
Îi ofer batista, săraca plânge ca un ficus maltratat de un ninja
Universul e o bombă, noi reprezentăm doar schija
Viitorul unui trecut frumos dar dubios ca MISA
Viitorul a trecut de mult, prezentul e nul
Și brusc încep să cred că toți halucinăm în grup
Același film, rămân blocat ca un copil
Prea entuziasmat ca într-un mega trip nu știe ce să aleagă
Neștiind ce îl așteaptă, să râdă sau să plângă
Nu știe ce să aleagă
Oricum nu știe cum să piardă
Are sufletul de piatră
Inima-i sculptată într-o formă
Mai ciudată
„Dai cu banu'”, spunea destinul odată
Vei primi o nouă șansă sau vei regreta decizia luată
E un joc frumos, periculos, călare pe moarte
Cei puternici rămân în picioare că nu mai sunt scaune
Și Creatorul doarme, se mai trezește în miez de noapte
Cu arma lui de fulger ne trăznește în case chiar și sparte
Poate, profeții lui sunt cântăreți la harpe, poate
Dar la noi pe spate sunt doar orchestre de fanfare, poate
Totul e virtual iar noi facem parte,
Din pixelii unui monitor mai mare ca orgoliul unui scriitor
Pe moarte
Doamne iartă-ne, arată-ne că se înșeală
Zeii lor sunt falși, ridicoli
Dumnezeii cu parva
Cuie-n mână, ai mei au cuie-n gură
Dacă nu îți convine zi ceva sau mai bine taci și îndură
Coroană cu spini și cruci în spate, ciocane cu puteri magice
Eu dau la o parte
Și depresiile mi-au fost reacții adverse
Coșmaruri intense, lanț de biciclete
Gândesc la rece, îmi dau seama că,
un monstru e tot ce a rezultat din reacția propriu-zisă
Îmi caut pacea nestingherit, privesc natura, vad cum
zboară libelula și îi admir structura
Uitați-vă la stele
Mie-mi place Luna
Și vă certați degeaba fiindcă..
EU AM VĂZUT-O PRIMU!