Dacă vreodată liniștea nopții ai ascultat
Ploaia căzând pe geamul casei întunecat
Noaptea târzie ți-a dat și ție liniștea ei suavă
Ploaia căzând pe geamul casei întunecat…
Astăzi ascult cum ploaia cade încet pe geam
Liniștea ei, în sufletul meu eu n-o mai am
Stropii ei grei trezesc amintiri de care am și uitat
Ploaia căzând pe geamul casei întunecat.
Cad stropii de ploaie, cad…
Lacrimi pe obrazul meu, cad…
Se duc, se duc. peste amintiri și vise curate
Peste tot ce va fi și nopți uitate, se duc….
Cad stropii de ploaie, cad…
Lacrimi pe obrazul meu, cad…
Se duc, se duc. peste amintiri și vise curate
Peste tot ce va fi și nopți uitate, se duc….
Avem timp să ne gândim la tot ce a fost
Dar pentru tine stropii de ploaie n-au niciun rost
Ei au rămas o amintire sau poate ai și uitat
Ploaia căzând pe geamul casei întunecat..
Ploaia căzând pe geamul casei întunecat… (x3)
(Doar eu, eu și ploaia)
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de melancolie și nostalgie, evocate de ploaie. Naratorul își amintește de trecut și de emoțiile asociate cu ploaia, simțind o conexiune profundă cu aceasta, în timp ce se simte singur.