Mi-am stins gândul în cana de cafea
l-am învârtit în zaţ spre stânga, ca butonul.
Alt gând mă trage-acum din canapea
precum e scos un dop cu tirbuşonul.
Mereu cad prizonier al unui gând
la care-apoi renunţ şi lupt să-l uit
când nu-l pot face prieten cu nesomnul.
Sensul versurilor
Piesa descrie lupta interioară cu gândurile persistente și încercarea de a le controla sau de a scăpa de ele. Gândurile sunt personificate ca fiind un fel de prizonierat din care naratorul încearcă să evadeze.