Schimbarea este grea, dar face parte din viață
Hai să dăm odată, frate, cărțile pe față
Sunt prea multe lacrimi scurse printre ani
Prea mulți cocalari și multe pitipoance îngropate în bani.
E o lume mare, am un suflet tare
Nu îmi e frică de nimeni, merg pe drumul meu, frățioare
Când eram pe jos, nimeni nu m-a ridicat
Cerul este alb, acoperă toți norii, e neuitat.
Mă trec fiorii când mă gândesc că vin zorii
Am aceste sentimente de ură din cauza ploii
Scriu aceste versuri pe băncile gării
Îți curg lacrimi goale, nimeni nu le poate opri.
Mai trist de atât nici nu poți să fii
Și cel mai rău îți pare că lacrimile rămân doar
Lacrimi amare, la fel ca vorbele goale
Pe care le-am auzit, doare tare, frățioare.
Pentru mine ați murit, da, este evident
Relian pune accent nu pe interes invers
Nu asculta de lumea asta nebună, vere
Să nu uiți de unde ai plecat, ce ai învățat
De când ai plecat de mine, poate ai mai uitat
Termin de scris, las timpu’ să treacă și am să plec
Departe de toate visele spulberate, aruncate
Sătul de toate, nu las vorbe deșarte.
Mai suspin printre rânduri, mai scriu o melodie
Înecat în agonie, îmi este greu să mai gândesc
Lumea în care trăiesc e nebună, dură
Lumea în care credeam că voi trăi va fi bună.
Aș prefera să scriu versuri decât să discut cu ei
E amuzant, păcat că ei se cred niște zmei
Când defapt nu sunt decât niște câini mici și răi
Nu le ajută la nimic, mai au de învățat treptat.
Îmi cer scuze că te deranjez cu versuri difuze
Fără pic de inspirație, doar cu o mare confuzie
Scriu aceste versuri pentru că cineva a crezut
În mine, cineva m-a susținut, nu a uitat de mine.
Pe bune, nu știu cât o s-o mai dau pe rime
Nu mă pot opri, nu mă pot abține
E ca și atunci când îți vine o idee și tre’ s-o scrii
Că poate peste 5 minute nu ți-o mai poți aminti.
Pentru mine ați murit, da, este evident
Relian pune accent nu pe interes invers
Nu asculta de lumea asta nebună, vere
Să nu uiți de unde ai plecat, ce ai învățat
De când ai plecat de mine, poate ai mai uitat
Termin de scris, las timpu’ să treacă și am să plec
Departe de toate visele spulberate, aruncate
Sătul de toate, nu las vorbe deșarte
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de dezamăgire și reflecție asupra schimbărilor din viață și a pierderii iluziilor. Vorbește despre durerea provocată de experiențele negative și despre necesitatea de a merge mai departe, chiar și atunci când este greu.