I. Dac-aș fi ca florile
Să bucur grădinile
S-am mirosul florilor
Roua dimineților.
Ref:
Aș trăi vreo două vieți
Ailala, lalalala
Numai prin fragi și fânețe
Lalalailala, lailaila.
II. Florile să-mi facă mie
Colț de rai verde-n câmpie
Să mă dau la flori vândută
Să las lumea neștiută.
Ref:
Să mă leagăn printre flori
Ailala, lalalala
Și să mi le fac surori
Lalalailala, Lailaila.
III. Să-nfloresc ca rușa albă
Trandafiri să-mi fie salbă
Fiecare om frumos
Să se-mbie la miros.
Ref:
Să n-am gânduri ca și macul
Ailala, Lalalala
Ce stă-n grâu ca împăratul
Lalailala, lailaila
Flori ce stau cunună
Ailala, Lalalala
Îmi dau numa’ voie bună
Lalaila
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a fi ca florile, de a trăi într-o lume idilică, plină de frumusețe și bucurie. Este o evadare din realitate, o aspirație spre o existență simplă și armonioasă, conectată cu natura.