Rakova – Orbita

Ca visătorii care bagă prea mult, prea mult overthinking,
De exemplu ca mine, la pahare de must scriu versuri, nu explic.
Ochii curg metafizic ca planete de pe orbite,
N-am mai scris de mult așa pe d-alea implicite.
Imaginează-ți că te așezi noaptea pe iarbă și te uiți
La stele cum cad din cer sub cer, la comete, lejer.
Când afară nu e ger trebuie să dorm neapărat,
Noaptea aduce sfat când te simți oleacă beat.
Nu beat ca beatu’ pe care cânți, că ăla e activ special pentru tine,
Dedic o melodie pentru fiecare fintă de pe celelalte planete,
Că nu pot să cred că suntem singuri, că eu de asta sunt sigur,
Că se vede ce fel trece timpul, și nu îl schimbi tu.
Mă arunc în pat, în momentu’ în care
Substanța asta în mine ia amploare,
Retras în lumea viselor, blackhole în realitate,
Afara se aude ploaia pe geam cum bate.
Vine 11 seara, gata de culcare,
Mă bag în pat și intru în relax,
Închid ochii fiindcă somnu’ vine cam rapid,
Dar până să adorm mintea mea e în vid.
Mă văd în Australia, undeva pe lângă Brisbane,
Aproape de desert, cel pe care îl visez,
Acolo e totu’ șez și culmea, e perfect,
Când vine amurgul parcă te simți mai complet.
E lumea cea de dincolo, asta-i minunat,
Direct o aventură în zonele outback,
Eteric, e o mapă alternativă
Din acest pământ enorm, mă gândesc și dorm.
Eu mă văd acolo peste 10 ani, îți promit,
Eu nu mint, eu sunt motivat să schimb viața cât am timp,
Un bilet doar un duș
Și o carieră muzicală mai presus.

Sensul versurilor

Piesa exprimă o stare de visare și reflecție profundă, în care artistul își imaginează viitorul și aspiră la o carieră muzicală de succes. Versurile explorează ideea de a evada din realitate prin vise și de a găsi inspirație în locuri îndepărtate.

Lasă un comentariu