Rabindranath Tagore – XXIX

XXIX – Văzându-ți picioarele goale.
Văzându-ți picioarele goale și fine
mă gândesc că florile sunt urmele pașilor verii.
Pașii tăi scriu ușor pe nisip
istoria a ceea ce ei au viețuit –
o istorie pe care, în trecere, briza o șterge.
Vino! Alunecă în inima mea
aceste duioase picioare!
Lasă o urmă de nesters pe drumul
către tărâmul visurilor mele.

Sensul versurilor

Piesa descrie o atracție romantică față de o persoană, folosind imagini ale naturii și efemeritatea momentelor. Picioarele goale devin un simbol al delicateței și al dorinței de a lăsa o amprentă durabilă în inima și visele naratorului.

Lasă un comentariu