Ei știau drumul și plecară să te caute de-a lungul cărării înguste;
eu însă pornii de-a dreptul în noapte, căci eram neștiutor.
Nu eram îndestul de priceput, să mă tem de tine în întuneric;
de aceea ajunsei pe neașteptate în pragul tău.
Înțelepții mă dojeniră și-mi porunciră să plec din nou,
căci nu venisem pe cărare.
Mă întorsei cuprins de îndoială,
tu însă m-ai oprit;
iar dojana lor crescu din zi în zi.
Sensul versurilor
Piesa descrie o căutare spirituală neconvențională, în care protagonistul, ignorând sfaturile înțelepților, ajunge la destinație pe o cale neașteptată. În ciuda criticilor, este oprit și acceptat, sugerând că uneori căile neortodoxe pot duce la descoperiri profunde.