Pavel Coruț – Candela

„Ultimului Domn Român, Alexandru Ioan Cuza”.
Prefă-te, inimă, în foc,
Aprinde candela, diseară,
Pribeagului fără noroc,
Stăpânului furat de Ţară!.
Şi fă-te, inimă, stejar,
Să-i dai a umbrei mângâiere,
Căci s-a hrănit doar din amar
Şi s-a-mbătat doar cu durere.

Ref. x2: Primeşte-l Doamne-n casa Ta,
Pe domnul trist şi-nsingurat,
Pe Cuza, inimă de stea,
Şi iartă-ne că l-am trădat!.

Smulgeţi coroana cea de spini,
Lăsaţi-i fruntea în lumină,
Pribeagului printre străini,
Stăpânului lipsit de vină.
Să-şi poarte ochii către noi,
Iertarea lui ni-i izbăvire,
Căci am ajuns pustii şi goi,
Săraci la minte şi simţire.

Ref. x2: Primeşte-l Doamne-n casa Ta,
Pe domnul trist şi-nsingurat,
Pe Cuza, inimă de stea,
Şi iartă-ne că l-am trădat!.

Pe noi în Cer el ne-ar fi vrut,
Căci se făcuse-a noastră vrere.
Noi l-am trădat şi l-am vândut
Orbiţi de patimi şi avere..

Ref. x2: Primeşte-l Doamne-n casa Ta,
Pe domnul trist şi-nsingurat,
Pe Cuza, inimă de stea,
Şi iartă-ne că l-am trădat!.

Muzica: Daniel Avram

Sensul versurilor

Piesa este un omagiu adus lui Alexandru Ioan Cuza, exprimând regretul și remușcările pentru trădarea sa. Se cere iertare și se evidențiază sacrificiul său pentru țară.

Lasă un comentariu