Sonet.
De dor și drag, prin gerul bobotezei,
dorind să mă înfrupt dintr-ale tale,
ți-am tot trimis însemne vegetale,
dar din păcate n-am găsit și frezii.
Iubirea noastră se-nfiripă blândă,
sărutul tău de-abia-nceput se curmă,
și râzi apoi, lăsând nimic în urmă,
și râsul tău e dulcea mea osândă.
Răbdarea mea de dragoste se ține
hrănită cu dorințe iluzorii.
Tot mai nădăjduiesc că va fi bine.
Te mai iubesc pân-or veni cocorii,
și dacă nu.. cu lacrimi misogine,
o să m-arunc, învins, printre prigorii.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința profundă și iubirea neîmpărtășită a naratorului. El își exprimă suferința și dezamăgirea, dar și speranța fragilă că sentimentele sale vor fi, într-un final, reciproce.