Panthe – Valea Morții

Am o minte condusă doar de gânduri macabre,
Când dau 666 și nu mă refer la table.
Ei sunt bolovani, da’, îi fac să se miște cu toții,
Când apar pe scenă: „Bun venit în Valea Morții”.
Sunt magic, fac să dispară problema,
Când ei se cred războinici, dar sunt p***e ca Xena.
Tratamente spirituale le caută la Catena,
Vor să obțină emisii dar nu le captează antena.

Ref x2:
Dilemă, cum de puteți fi la fel?
Izolați de realitate între barele de fier.
Întrebările frecvente frecventează frecvențele,
Cu care oamenii reușesc să-și mascheze fețele.

Se cred la Counter, fac 1-6 la poliție,
Tocmai d-asta speranța e pe cale de dispariție.
Zi de zi, o luptă cu mine ca c-un balaur,
Și-i alerg printre dimensiuni ca cel mai dibace taur.
Nu sunt călător în timp,
C-am început să-l pierd des,
Cu persoane care nu prezintă niciun interes.
Mai ales că de la un timp sunt călător printre stele,
Dar eu nu am steaua mea deci nu mă număr printre ele.
Încep să număr secunde din eternitate,
Stabilind criterii despre cea mai crudă moarte,
Ca unii scriitori, ce au rămas doar o umbră.
A ceea ce-a fost odată, triumfător în luptă,
Pentru mine, restu’ lumii e doar de formă,
Când observ în ochii oricărui pământean doar o fantomă,
Ce trăiește pe-o platformă ce hipnotizează corpu’.
Doar pentru simplul motiv de a-și atinge scopul.

Ref x2:
Dilemă, cum de puteți fi la fel?
Izolați de realitate între barele de fier.
Întrebările frecvente frecventează frecvențele,
Cu care oamenii reușesc să-și mascheze fețele.

Sensul versurilor

Piesa explorează teme legate de moarte, alienare și iluzia realității. Artistul se simte deconectat de lume, observând superficialitatea și goana după scopuri meschine. El se vede ca un călător printre dimensiuni, dar fără un loc propriu, contemplând moartea și condiția umană.

Lasă un comentariu