Daniel Vişan-Dimitriu – Păsări Rătăcite
Era în aer o chemare nouă, / Iar sângele-a răspuns, a fremătat, / Și zborul … →
Era în aer o chemare nouă, / Iar sângele-a răspuns, a fremătat, / Și zborul … →
Înspre ce se-ndreaptă, unde vor ajunge, / Nu pot ști, nu ține de natura lor, … →
Și-a-nceput să plouă dintr-odată, / Iar noaptea neagră vălul și-a întins / Pe-o lume de … →
A-nceput, de-o vreme, / Iarba să răsară / Peste-nsingurarea clipelor boeme / Din adâncu-n care … →
Toiagul ce mă poartă pe vechile hotare / Nu-i ramură tăiată din arbor oarecare, / … →
De-aș fi o rază care se strecoară / În liniștea pădurii, mi-aș dori / Un … →
Se-nșiră prin mine și par să te-aștepte, / Când urci o cărare de vreme, pe … →
Prin gândurile ei, e-acum dezastru, / Înfrigurare, zbucium și acel / Pe care îl privise … →
Nu știam ce să fac / și mi-am zis că nu-i drept / să opresc … →
De bună seamă, te vei duce, vară, / Căci dorul meu de tine a murit … →