Olarul stă în fața roții. Cântă.
El modelează șolduri de ulcioare.
El cranii mândre de sultani frământă
Și ofilite mâini de cerșetoare.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și a transformării inevitabile prin care trec toate lucrurile, de la sultani la cerșetori. Olarul, ca metaforă a destinului sau a morții, modelează viețile și le transformă în obiecte, amintind de fragilitatea existenței.