Mă întrebai ce-am făcut
și eu îți răspundeam: asta și asta.
Nu e bine, spuneai.
Mă făceam că n-aud
și-n gând îți eram neascultătoare.
Dacă m-ai întreba acum: ce fac?
ți-aș răspunde că plâng după tine.
Și iar ai spune: „Nu faci bine.
Nu mă mai striga.
Lasă-mă să trec vămile
către suprema vamă.”
Eu, neascultând nici acum,
strig și strig: „Mamă!”
…și te-ntorc, dureros, din drum.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al unei persoane care nu a ascultat sfaturile mamei sale și acum suferă enorm după pierderea ei. Strigătul final disperat arată incapacitatea de a accepta această pierdere și dorința de a o readuce înapoi, chiar dacă acest lucru înseamnă să o întoarcă din drumul spre moarte.