Nichita Danilov – Peisaj Cu Uși și Scaune

Îmi acopăr cu mâinile chipul
și izbucnesc în râs, apoi în plâns,
în timp ce lucrurile din casă:
masa, patul, veioza, pălăria,
pardesiul, pipa, bricheta și scaunele,
dar și fereastra închisă și ușa
încet-încet se acoperă de broboane de sudoare
și izbucnesc în mici ropote de plâns.

Sensul versurilor

Piesa descrie o stare emoțională intensă, exprimată printr-o reacție fizică (plâns) și asociată cu obiectele banale din casă. Aceste obiecte par să rezoneze cu emoția personajului, amplificând sentimentul de melancolie și tristețe.

Lasă un comentariu