Versuri corectate și adnotate
Cineva bate cuie în apă ca în propriile sale tălpi.Cineva întoarce pe dos apa ca pe propriul său suflet.Cineva priponește apa de mal și pleacă tăcut în josul râului.Cineva atârnă de pereți apa și se întinde în pat.Cineva zace la mare adâncime în apă și tremură de frig.
La o măsuță joasă stau liniștit și-mi beau ceaiul.Ceilalți își facbaia de aburi: privesc trupurile lor goalecum trec prin fața mea și dispar dincoloînvăluiți în nori de abur și fum.Din pricina aburului nu mai văd nimic. Doarcâte un braț, câte un umăr desprins parcăde tot restul trupului. Câte un profil aburit,un tors, un sân,un picior … Citește mai mult
Îmi acopăr cu mâinile chipulși izbucnesc în râs, apoi în plâns,în timp ce lucrurile din casă:masa, patul, veioza, pălăria,pardesiul, pipa, bricheta și scaunele,dar și fereastra închisă și ușaîncet-încet se acoperă de broboane de sudoareși izbucnesc în mici ropote de plâns.
Și atunci tăcerea și-a ridicat chipul și a vorbit.Broboane mari de sudoareamestecate cu tăcere s-au desprinsde pe tâmplele ei albite de lumina luniiși au picurat în beznă. Ne-am întins mâinilespre fața ei și ne-am umplut căușele palmelorcu beznă, apoi ne-am ridicat mâinilespre cerul potopit de liniște al nopții și-am strigat.Nu ne-a răspuns nimeni, nici măcar … Citește mai mult
Când vrei să definești nedefinitultrebuie să-ți lași corpul să respire prin toți porii,tocmai ca bezna dinlăuntru să iasă în afarăși bezna de afară să pătrundă înăuntru.Când vrei să definești nedefinitultrebuie să te lepezi de tot ce e al tăuși să levitezi deasupra ta deposedat de toate lucrurile,de tot ce te tulbură și te animă.Când vrei … Citește mai mult
Dedesubtul celuilalt Ferapont e celălalt Lazăr.Dedesubtul celuilalt Lazăr nu mai e nimeni. Cenușa picură pe rănile lui și-i acoperătrupul. El nu scrie la nicio psaltire. E prea slab ca să mai poată scrie ceva.Nici nu are destulă putere să-și țină ochii deschiși.Din când în când aruncă o privire celuilalt Lazăr, apoi își închide pleoapele obositeși … Citește mai mult
Până acum știam de îmblânzitorii de șerpicare cântând din fluier făceau cobrele să se ridicedin amfore de lut ondulându-și corpul în aer,știam și de îmblânzitorii de flăcăricare făceau flăcările să coboare din clopotele bisericilor mute,pentru ca apoi să dispară sâsâind în haos,știam de îmblânzitorii de scorpioniși de îmblânzitorii de tarantule,dar și de îmblânzitorii de zodii,ce … Citește mai mult
Pe un deal alb mi-am înălțat casă roșie.Roșu am vopsit-o pe dinafară. Roșu, înăuntru.Alb la față, îmi privesc mâna.Cu unghia am zgâriat pe perete:„Cel care vine e mai puternic! “.Pe un deal alb mi-am înălțat casă roșie.Cel care vine e mai puternic!
Am văzut fecioare înaltecu sâni albaștri și cearcăne verziaruncându-și prunciiîn fântâna apusului.Pe străzi treceaumașini negre cu labe de gâscălăsând urme portocaliipe asfaltul alb ca zăpada.Și pretutindeni bătea un vânt roșurostogolind pe străzifețele tăiate din ziar ale trecătorilorîn timp ce pe certreceau avioane cu aripiaprinse de îngeriîmprăștiind mulțimea tăcutăcare-și făcea plimbareade seară în piața orașului.Era într-o … Citește mai mult
Trece un om despicat în douăpe o stradă într-adins înfrigurată.Bărbatul e înalt și poartăo mantie albă cu glugă.Fața lui este trasă.Trece un om despicat în două,pe o stradă într-adins înfrigurată,fix la orele șapte și un sfert după-amiază,și fața lui este trasă.I se văd plămânii, creierii, inima.Inima bate,plămânii răsuflă,creierul gândește:”L-am iubit pe fratele meu ca pe … Citește mai mult