Dimineața pe răcoare
Când răsare mândru’ soare,
Dimineața pe răcoare
Când răsare mândru’ soare,
Când se urcă ceața-n nor’,
Păsărele multe zbor!
Când se urcă ceața-n nor’,
Păsărele multe zbor!
Treacă mândra pe uliță,
Cu-un ulcior și cu o cufită,
Treacă mândra pe uliță,
Cu-un ulcior și cu o cufită,
Ce ai, mândro, în cufită?
Apă rece, mai bădiță!
Ce ai, mândro, în cufită?
Apă rece, mai bădiță!
Adusă de la izvor
Și în cofa și-n ulcior!
Adusă de la izvor
Și în cofa și-n ulcior!
De ți-i sete, hai și bea
Ca să-ți potolești setea!
De ți-i sete, hai și bea
Ca să-ți potolești setea!
Nu-s de apă însetat,
Ci de-un dulce sărutat!
Nu-s de apă însetat,
Ci de-un dulce sărutat!
Ca ți-e gura micșunea,
Cum n-o are nimenea!
Ca ți-e gura micșunea,
Cum n-o are nimenea!
Da-mi-o, mândro, împrumut,
Gurița să ți-o sărut, mai!
Da-mi-o, mândro, împrumut,
Gurița să ți-o sărut, mai!
Sensul versurilor
Un cântec popular ce descrie o dimineață idilică la sat, unde un tânăr încearcă să obțină un sărut de la o fată aducând apă de la izvor. Dialogul jucăuș și cadrul natural contribuie la o atmosferă romantică și senină.