Nahapet Kuceac – Sân Dezvelit

Ea doarme pe terasă și sânu-i dezvelit
Străluminează bolta cu stele și cu lună.
– O, lasă-mă o clipă, la pieptul tău iubit,
Să îmi astâmpăr dorul și inima nebună!.
– Nu-ți voi deschide poarta și nici nu vreau măcar
Să mă privești în taină, pe treptele terasei.
Și nici să pleci, ci noaptea – până în zori hoinar,
Să rătăcești lunatic, să-mi dai târcoale casei!.

Sensul versurilor

Poezia descrie o scenă nocturnă romantică, în care o femeie adoarme pe terasă, iar un admirator tânjește după afecțiunea ei. El este respins, dar este condamnat să rătăcească în jurul casei ei, cuprins de dorință.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu