Mitza feat Grasu Ix & Spike – Error

Viața-i dulce, chiar dacă nu știi unde te duce
Nu știi cât bine sau rău îți aduce
Nici urmă de nori, numai stropi și un fulger
Drumul pare drept, dar nu știu unde dracu’ duce
Liniștea asta mă înfioară
E o gălăgie mută și înăuntru și afară
Și Pământul parcă, parcă zbiară
Treaba-i nasoală, catastrofa-i naturală
Mă uit pe stradă, lumea nici o bănuială
Íștia nu vă zic nimic la școală?
La TV totu-i făcut să vă adoarmă
Dar treaba asta-i mult mai rău decât o armă
Natura-i vie, n-are tată, n-are mamă
Asta-i mult mai rău decât o armă
Că natura-i vie, n-are tată, n-are mamă..
Viața-i dulce, dar nu știi unde dracu’ duce
Dar vine o vreme când poți să spui „ajunge”
Hai dă-o în sânge, că asta nu e viață
E era glaciară când lumea e de gheață
Te învață totu’, totu’ îi consumabil
Programat să nu devii vreunul prea capabil
E convenabil ca dacă-i unul mai valabil
Știi că vin și-l cumpără arabii
Și visul tău e american
Doar ca tu aici ești pe post de mexican
Ce festival, când nu plouă, aicea ninge
Ca la noi la nimeni, hai că știi cum se zice
Știi ce? Natura-i vie, n-are tată, n-are mamă
N-are teamă, are dramă, e mai rău decât o armă
Și noi cu degetul pe trăgaci
Nu știu unde te uiți, dar fii atent pe unde tragi
Viața-i dulce, unii o gustă la cantină
Alții dau în diabet și se ceartă pe insulină
Doamne, răspun, de vezi că nu e ca la cină
Eu stau și număr prostii de la tine din grădină
Fac bani de Rai din catastrofa ce o să vină
Vând colaci și lumânări la babele care se închină
Azi plouă cu pietre și părea o zi senină
Cică nu știu ce planetă la nu știu câți ani lumină
Dar nimeni nu o să intervină
Avem rachete mult prea marfa și le ținem în vitrină
Și nu îmi fac griji, dar știu că o să vină
Ziua în care Soarele ne dă factura la lumină
Dar toate astea trec pe lângă mine e ciudat
Că am pierdut ceva ce nu cred că poate fi căutat
Mama natură a plecat și m-a lăsat întins pe iarbă
Acasă la mine în pat

Sensul versurilor

Piesa reflectă asupra dualității vieții, dulce și amară, și a impactului distructiv al societății asupra naturii. Vorbește despre deziluzie, consumism și inevitabilitatea unei catastrofe ecologice, dar și despre capacitatea de a găsi o cale de supraviețuire.

Lasă un comentariu