Aici unde mă sting definitiv
salcâmi au înflorit fără motiv,
tramvaiu-i o conservă c-un beţiv.
Afişe cad. Economii de clei,
cei ce mă văd se pipăie de chei,
căci nezărit sunt numai de femei.
Mă sprijin de-un perete – plouă var,
nu mă salută domnul măcelar,
nici moaşa ce mă pricopsi-n zadar.
Doar îngeru-mi evaporat subit,
rar precum perla-n scoicile din birt
mă ţine-n adierea unui spirt.
Sensul versurilor
Piesa descrie starea unui om aflat la marginea societății, un bețiv ignorat de cei din jur și abandonat chiar și de îngerul său păzitor. El se simte invizibil și își găsește un refugiu efemer în alcool.