N-a fost nimic din ce-a putut să fie,
Și ce-a putut să fie s-a sfârșit..
N-a fost decât o scurtă nebunie
Ce-a-nsângerat o lamă, lucioasă, de cuțit!..
Nu sunt ce par a fi –
Nu sunt
Nimic din ce-aș fi vrut să fiu!..
Dar fiindcă m-am născut fără să știu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu..
M-am resemnat, ca orice bun creștin,
Și n-am rămas decât..
Cel care sunt!..
Toată inima mea ți-o ofer
Și tu ai dispărut dar eu să sper
Mereu să fiu aproape de cer..
E tot ce îți cer..
Nu sunt ce par a fi –
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de deziluzie și resemnare față de propria identitate și potențial. Vorbitorul se simte prins într-o existență pe care nu a ales-o, dar pe care o acceptă cu o oarecare speranță.