De-ar fi mijloace
Și-ar fi putință
Cum m-aș mai face
După dorință!
M-aș face-oglindă
Strălucitoare.
Să te cuprindă
Pân’ la picioare.
Pieptene de-aur,
Ce-n mângâiere
Părul netează
Fără durere.
Un vânt m-aș face,
Ce lin și-n taină
Pe piept desface
Ușoara haină.
Un somn m-aș face
Dulce de vară
Să-ți închiz ochii
În orice sară.
Dar n-am mijloace
Nici e putință
De a mă face
După dorință.
Sensul versurilor
Poezia exprimă dorința profundă de a se transforma în diverse obiecte și elemente ale naturii pentru a fi mai aproape de persoana iubită. Totuși, recunoaște imposibilitatea de a-și împlini această dorință, subliniind astfel frustrarea și neputința în fața iubirii.