Sta la îndoială vântul să-mi poarte iar cuvântul
Sau să mai uite de mine
Se-nvârte și nu știe să tacă sau să adie
Ca-n zilele senine.
Refren: Apus de dragoste, hai zboară vântule
Spre dragul meu e zborul tău
Ca dragostea să-i spui
Doar tu îmi ești zborul vântului.
Spre dragul meu e zborul tău
Ca dragostea să-i spui
Doar tu îmi ești zborul vântului.
Solo: ch.
Când vântul stă o clipă se întoarce pe-o aripă
Și cântă, cântă nestire
E fericit că poate și pentru noi împarte
În gândul lui iubire.
Refren: Apus de dragoste, hai zboară vântule
Spre dragul meu e zborul tău
Ca dragostea să-i spui
Doar tu îmi ești zborul vântului.
Spre dragul meu e zborul tău
Ca dragostea să-i spui
Doar tu îmi ești zborul vântului.
Solo: ch.
Refren: Spre dragul meu e zborul tău
Ca dragostea să-i spui
Doar tu îmi ești zborul vântului.
Spre dragul meu e zborul tău
Ca dragostea să-i spui
Doar tu îmi ești zborul vântului.
Spre dragul meu
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a transmite dragostea cu ajutorul vântului. Vântul devine mesagerul sentimentelor profunde către persoana iubită, simbolizând legătura și dorul dintre cei doi.