Bătrâneţea popoarelor.
Inima fără stăpân.
Fără ţintă iubirea.
Iarba, corbul, praful: belşug.
Şi tinereţea?
Tinereţea-n coşciug.
Pomul singur, uscat.
Femeia ca un butuc
Al văduviei, în pat.
Ura fără de leac.
Şi tinereţea?
Tinereţea-n coşciug.
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de deznădejde și melancolie, reflectând asupra îmbătrânirii, pierderii și urii. Tinerețea este văzută ca fiind pierdută, iar viitorul este sumbru.