Speri mila-n van, așa cum vulgul zice,
când faci orice, dar nu ce se cuvine.
Credeam c-am fost, iubind fidel, ferice,
lipsindu-mă în acest fel de mine.
Nu sper ca-n soare Pasărea Fenix
să mai revin, căci vârsta nu mă ține.
Dar rău-i bun: fiind al vostru-acuma
îmi aparțin mai mult, ca mie numa.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de regret și dezumanizare, dar și o formă de eliberare prin acceptarea situației prezente. Vorbitorul realizează că, deși a pierdut ceva din sine, acum își aparține mai mult ca oricând.