Cu ochii închiși,
Cu gândul pierdut în aspru vis
Vei huli pe-acel oracol,
Ce drumul întins ți l-a prezis.
Închis și prins în lanțuri
N-ai să refuzi și n-ai s-alegi.
Ai să-nchizi doi ochi albaștri
Și prin vis pe cai sălbatici ai s-alergi.
Refren:
Nu privi înapoi
Ești purtat de pașii moi.
E instinct.
Nu-i timp să-ncerci
Să-nțelegi,
Doar în vis pe cai sălbatici ai s-alergi.
Cu ochii închiși
C-un zâmbet uitat în asfințit
Speriat de tunetul năprasnic
Te rezemi de gânduri istovit.
Urale din urmă te-ngână
Și umbre te-ndeamnă să cobori
Prinzi un fulg ce taie văzduhul
Și spre cer înalt cu vulturi ai să zbori.
Sensul versurilor
Piesa explorează ideea de a te lăsa purtat de instinct și de a evada în visare pentru a depăși obstacolele. Refuzul de a privi înapoi și acceptarea necunoscutului sunt teme centrale, sugerând o călătorie interioară spre eliberare.