Intro:
Văzut în cartier cu oameni fel de fel,
Am fost catalogat greșit, da’ luat și drept model.
Idei eronate peste gânduri retardate,
Când mă gândesc la tot ce am făcut, nepoate.
Și vin din spate gânduri sedate,
Lovindu-mă din plin de-un jeg de realitate;
Că-n goana după bani mereu am zis c-o să-i las
Și-am realizat, un zâmbet larg ascunde adesea un om fals.
Refren:
C-ai cartieru’ plin de ciudați arțăgoși,
Gabori, hipioți, golani de dava sau hoți,
Sifoane, mascați, dealeri sau idioți,
La final tot strada ne învață pe toți!
Armamentu’ pregătit, 8 gloanțe pe țeavă,
Îl descărcăm pe voi, n-are cine să o creadă
Și indiferent de lecția ce ni se dă în față,
Noi bagabonții știm că strada ne învață!
Strofa II:
N-ai nici o treabă, îmi provoci greață,
Ești gata zdreanță să-mi stai în față?
Pun baricade, ziduri înalte,
Vremuri riscante, gen 97′.
Sunt străzi jegoase unde miroase
A luptă între viață și moarte.
Dar stăm în gardă, nu dăm în spate,
Loma nemesis, flăcări în jante.
Tu ești pe treaba ta la modul „faci ce vrei”,
Sirenele se aud pe-aici la colțuri de alei.
Băga-mi-aș p***-n ăia care tot zic de ei
Că fac și dreg în morții lor, da’ n-au habar de cei.
Ce se chinuie din greu s-atingă mai mereu
Un standard mai înalt exact cum fac și eu
Ca să-nvăț când să tac, când să vorbesc,
Când să las capu’ jos și când să m-apuc să lovesc.
Refren:
C-ai cartieru’ plin de ciudați arțăgoși,
Gabori, hipioți, golani de dava sau hoți,
Sifoane, mascați, dealeri sau idioți,
La final tot strada ne învață pe toți.
Armamentu’ pregătit, 8 gloanțe pe țeavă,
Îl descărcăm pe voi, n-are cine să o creadă
Și indiferent de lecția ce ni se dă în față,
Noi bagabonții știm că strada ne învață!
Strofa III:
Stai în gardă că vin spre tine
Cu-n mic în mână, ține-te bine!
Chiloții jos la podea rapăre rapid
Că-s gata să te desfințez și să scuip pe beat.
Știam de la-nceput, un lucru de făcut:
Ori voi pierde totu’ acum, ori mă bag să-i rup!
La modu’ că și-n stradă am învățat exact la fel,
Ori ești mâncat de fiare, ori ai caracter de fier.
Frate, într-un timp io te-aș fi considerat
Un camarad de onoare, un frate adevărat
Și mi-a fost scârbă să te văd în cartier pe jos
Stând la vorbă cu un sclav de sifonar jegos.
Uite așa am învățat cum stă și cu loialitatea,
D-aia când îi văd în față îmi vine să le sparg arcada,
C-am și oameni în celulă acuzați pentru furt,
Dar cunosc io guvernanți ce-ar fi meritat mai mult.
Refren:
C-ai cartieru’ plin de ciudați arțăgoși,
Gabori, hipioți, golani de dava sau hoți,
Sifoane, mascați, dealeri sau idioți,
La final tot strada ne învață pe toți.
Armamentu’ pregătit, 8 gloanțe pe țeavă,
Îl descărcăm pe voi, n-are cine să o creadă
Și indiferent de lecția ce ni se dă în față,
Noi bagabonții știm că strada ne învață!
Sensul versurilor
Piesa descrie realitățile dure ale vieții de stradă și lecțiile învățate în cartier. Vorbește despre loialitate, trădare și importanța de a te adapta pentru a supraviețui.