Marin Sorescu – Sentimentul Lânei

Sentimentul lânei.
Am și sentimentul lânei –
Nu știu de ce-ți spun asta,
Probabil că m-ai întrebat,
Mi-ai cerut un inventar al
Sentimentelor.
Le am pe toate, am sentimentul tuturor
Stofelor, și acum îmi dau seama
Că-l am și pe-al
Medalionului. Am rămas cu ochii pironiți acolo.
El mă sageta.
E bine dacă-ți poartă de grijă.
Eu nu prea port de grijă – am alte calități,
Dar nu port de grijă.
N-am timp. Dacă mă ții la gât, da.
Hai să te descriu, tot trebuie să fac ceva
Dar ție-ți stă bine-ntre bijuterii.
Trebuie să te descriu o dată cu bijuteriile tale.
Ești bună pentru arheologii viitorului,
Numai camee, paftale, inele, brățări.
Imediat aș putea localiza secolul și țara.
Aurul te iubește. Sunt gelos.
Bijuteriile să mi le descrii tu. Aici trebuie
Finețe de femeie.
Părul tău strâns mă adună de pe drumuri.
Altfel aș tot alerga-ncolo și-ncoace
După cum fâlfâie, după cum dai din cap.
De mult ne tot promitem
Să ne scriem din camere alăturate
Să ne trimitem scrisori, din oră-n oră,
Ca buletinele medicale,
Numai că ale noastre ar fi buletine
De sănătate.
Ar trebui să se dea din când în când
Câte-o știre despre amorul unei perechi,
luate la întâmplare, dar să fie tipică,
Asa ca noi..
Ori nu te-am întrebat: tu ești tipică?
Da? Bine. Sunt liniștit.
Putem sta de vorbă deschis,
Ne putem spune toate secretele.
Greu mai găsești astăzi
O iubire tipică, sănătoasă.

Sensul versurilor

Piesa explorează sentimentele complexe într-o relație, de la gelozie și admirație până la dorința de comunicare profundă și sinceră. Vorbitorul caută o iubire tipică și sănătoasă, bazată pe încredere și împărtășirea secretelor.

Lasă un comentariu