Cât îi muntele de sus
Cât îi muntele de sus
De pe el omătu-i dus
Mai dorule dor X2.
Da de la inima me
Da de la inima me
Ce s-o pus nu se mai ia
Mai dorule.
Ce-am ibdit cu inima
Ce-am ibdit cu inima
Să mor și nu pot uita
Mai dorule dor X2.
Ce-o ibdit sufletul meu
Ce-o ibdit sufletul meu
Să mor și nu-mi pare rău
Mai dorule.
Focu de la inimioara
Focu de la inimioara
Nu mi-l potolește o țară
Mai dorule dor X2.
Nici îi Iza, nici Mara
Nici îi Iza, nici Mara
Numa mândru cu gura
Mai dorule.
Fii inimă răbdătoare
Fii inimă răbdătoare
Că pământul sub picioare
Mai dorule dor X2.
Și pământul multe știi
Și pământul multe știi
Numa nu poate grăi
Mai dorule
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de dor și melancolie, comparând intensitatea sentimentelor cu măreția muntelui. Vorbește despre o iubire pierdută sau o suferință interioară care nu poate fi alinată, sugerând că amintirile și emoțiile sunt adânc înrădăcinate.