Mă uit pe Gilort în sus
Nu văd ochii ce s-au dus,
Mă uit pe Gilort la vale
Nu zăresc pe neica-n cale.
Măi Gilort, râu repejor,
În tine e numai dor,
Dorul inimii curat
Cu tine l-am alinat.
Măi Gilort, râu înspumat,
Du pe valul tău curat
Floare de mărgăritar
Neicuța să vină iar,
Să vină la asfințit
S-avem vreme de iubit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund al unei persoane pentru cineva drag, folosind râul Gilort ca martor și mesager al sentimentelor sale. Natura devine un element central în exprimarea emoțiilor și în speranța unei reîntoarceri.