Am un bade și-i păstor
Sus la munte în Bihor
Pe sub poala brazilor
Peste plaiul florilor.
C-aștept turma pe-o vâlcea
La izvoară apă bea
Și le-ntoarce bădița
Când începe a fluiera.
M-o chemat badea amu
Din munte cu tulnicul
Să sui dealul și dâmbul
Că tare-mi duce dorul.
M-o chemat de două ori
Și plecai pe rouă-n zori
Printre brazi și printre flori
Mulgătoare la miori.
Sensul versurilor
Cântecul descrie dragostea unei fete pentru un păstor de la munte. Ea este chemată de acesta cu tulnicul și merge la el printre brazi și flori, simțindu-i dorul.