Macrossun – Sub Luminile de Bulevard

Strofa I:
Cozi de necazuri în case, în cazuri,
În lume alunecă, îmi rumegă ceasul,
Pas cu pas îmi modific compasul,
Că harta nu rezistă până la refren cu bassu’.
Merg într-un vas, sur, ozn de rasă,
Observ tot orașul cum cresc toporașii,
Cobre cu venin dați din cap la fluieraș,
Cu momele psihedelice, v-arată ungherașu’.

REFREN:
Sub luminile de bulevard,
Abătut mă leagăn până nu tresar,
Mă port de parcă am pierdut ceva,
Sau poate că e doar în mintea mea.

Strofa II:
Aici e locul unde noi rănim oameni,
Cu rufe pe funii și priviri de la balcoane,
Betive și drogați devin mame și tați,
Copii frustrați intră-n școli nemotivați.
Fufe, tipare, amante precare,
Cocalari ce la intrare-și lustruiesc ochelarii,
Momente-n care afli că e trist, de fapt,
Și dacă nu, vreau să fiu uimit, nu consolat.

Sub luminile de bulevard,
Trec liniștit când sunt fluierat,
Ei se poartă de parcă-au pierdut ceva,
Sau poate că e doar în mintea lor așa.

Strofa III:
Visez s-ajung departe de comunități,
Ca turmele aleargă după unități,
Pe urmă se curmă și se-ncred în mâine,
Își strigă stăpânii mulțumiți de-un colț de pâine.
Când plec de-acasă, pe drum evit privirile,
Dornic de copacii care ne astupă clădirile,
De parcă-mi spun: nu căuta ceva ascuns,
Dacă traseul tău era pe bulevard, ai fi ajuns.

REFREN:
Sub luminile de bulevard,
Zilele se-ntorc ca un bumerang,
Parcă pierd lumina din calea mea,
Dar cine sunt eu să pretind la ea?

Strofa IV:
Acolo unde nu ajunge gândul,
Unde oamenii există pur și simplu,
Unde starea sufletească-i în formă pură,
Te fascinează din preludiu cu natura, însă
Luminile de bulevard provoacă stări,
Dar tu ești cel care creează așteptări,
Că joci roluri fără scrupule sau cu,
Este foarte greu atunci când tu nu ești tu.

REFREN:
Dar luminile de bulevard,
Nu-mi oferă mai nimic din tot ce n-am,
Mă port de parcă am pierdut ceva,
Abătut mă leagăn până nu tres…