Am plecat de acasă și nu știu unde mă duc
Știu doar că mă duc departe să mă ascund de ochii mulți
Lumea se uită și apoi uită și la final ‘ți iei insultă
Situația asta-i ca un fel de simulare cruntă
Oamenii se-ntărâtă și dau cu râtu-n noroi
Nu vei reuși în veci, nu încerca să fii ca noi
Sunt consumator da’ nu de droguri ci de fapt
De rap, pentru că-n fiecare zi îl pap
E aproape 11 și nu am mâncat nimic
Pentru că nu am vrut să stric gustul acestui beat
Am un caiet pe masă se va transforma în carte
Nu va fi predată-n școli pentru că are un stil prea aparte
Dacă vrei s-o dăm, o dăm chiar și parte-n parte
Știi că-s legendar, ca mine să bage nimeni nu poate
Și poate c-am un plan să fac cumva să scap
Cu voi nu mă complac nici să-mi dau în cap
Pe beatu’ lui ADNeu cu-adevărat am dat doar eu
Te rogi de mine să scot piese, numește-mă Dumnezeu
Da’ nu merg la biserică într-o lume nevrednică
Sunteți morți ca p***a flască n-am treabă cu treaba voastră
Te înghite invidia atunci când vezi că-ți furăm pâinea
Dacă stai degeaba ca prostu’ o să mori de foame
Nu-i nici minciună, nici drame, urăști să te trezești lunea
Că te-ai săturat să te fută-n cur toată lumea
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de a se distanța de influențele negative și de a-și urma propriul drum în muzică. Artistul se poziționează ca un inovator, criticând mediocritatea și invidia din jur, și aspirând la succes prin propriile forțe.