Libelullah – Jurnal de Vise

strofa 1:
Am un jurnal de vise doar că-s toate interzise
Viața n-are niciun sens dacă o trăiești din culise
Mă ocup de multe odată totuși o să le fac față
Pentru că n-am spate, nici măcar nu merg la sală
Văd tot ce mă-nconjoară, mă-nfioară-n fiecare oară
Deși nu e prima oară, e neobișnuit în fire
Măcar de eram electrician să fi avut puțin habar
Timpu’ ăsta-i ca o boală într-un stadiu terminal
Pierdut, nebun, debusolat, însă totuși sunt calculat
Păcat că-s corigent la mate
Dar prolific la română, poezii de noapte bună
Să le asculți să-ți fie bine când e vreme de furtună
Într-o beznă orbitoare, un călător își face cale
N-are pe nimeni pe care să poată să se bazeze
Știe o lecție importantă, își menține direcția dreaptă
Merge fără distorsiuni, parcă are o telecomandă.

refren x2:
De ce e artistu’ treaz când ar trebui să se odihnească?
Are-un jurnal de vise-n care zero-s compromise
De ce doarme artistu’ când ar trebui să muncească?
Are-un jurnal de vise, îl scrie cu o Fetească.

strofa 2:
Am un jurnal de vise, primu’ începe cam așa
Fă muzică toată viața ca să te poți ridica
Spiritual vorbind, numere se-ascund rânjind
Am un jurnal de vise, zici
Am un jurnal de vise, zici că sunt un jurnalist
Am un jurnal ca știrile de la ora 5
Am scris așa de multe-n el încât nu mai am pagini
Nu o să-l schimb niciodată, doar asta mi-am promis
Futu-i să-i fie, rămân fără baterie
Și-s în mijlocul pustiului, situații neplăcute
Nu știu ce caut, dar știu sigur c-o să-l găsesc (delay).

pre-refren x2:
Dacă a fost să fie scris ceva atunci e scris de mine
Da-i contradictoriu că faceam să fie bine.

refren x2:
De ce e artistu’ treaz când ar trebui să se odihnească?
Are-un jurnal de vise-n care zero-s compromise
De ce doarme artistu’ când ar trebui să muncească?
Are-un jurnal de vise, îl scrie cu o Fetească