E-un bătrân istovit, gârbovit,
secătuit de ani și de excese,
străduța o străbate abia târându-și pașii.
Totuși când intră-n casă, decrepitudinea
și bătrânețea să-și ascundă, se gândește
la partea ce încă i se cuvine din tinerețe.
Adolescenții-acuma versurile-i recită.
Ochii lor arzători văd himerele lui.
Mintea lor sănătoasă, senzuală,
mușchii lor tari, robuști, se-nfioară
de plăsmuiri pe care el le-a dat frumuseții.
Sensul versurilor
Piesa descrie un bătrân istovit care, deși marcat de trecerea timpului, găsește o formă de nemurire prin faptul că versurile sale sunt recitate de tineri. El trăiește prin impactul pe care l-a avut asupra frumuseții și prin modul în care tinerii rezonează cu viziunile sale.