În cârciumi
și-n bordeluri
la Beirut, îmi petrec timpul.
La Alexandria
n-am vrut să mai rămân.
Tamides m-a părăsit
plecând cu fiul eparhului
într-un oraș, pe Nil,
de dragul unei vile,
firește, un palat.
Nu se cădea la Alexandria
să mai rămân. –
În cârciumi
și-n bordeluri
la Beirut, îmi petrec timpul.
În desfrâu josnic,
ducând un trai abject.
Singură mângâiere,
eternă frumusețe
ce stăruie ca un parfum
asupra cărnii mele,
e iubirea ce-am nutrit
timp de doi ani pentru Tamides,
tânărul cel mai chipeș
ce mi s-a dăruit,
dar nu pentru o vilă sau un palat pe Nil.
Sensul versurilor
Piesa descrie deziluzia și decăderea unui personaj părăsit de iubire, care își găsește refugiul în vicii și își amintește cu amărăciune de relația pierdută. Accentul cade pe contrastul dintre frumusețea iubirii trecute și realitatea prezentă a unei vieți abjecte.