Ziua aceasta mi-e mai dragă decât toate celelalte,
fiindcă astăzi Domnul meu Iubit
e oaspete în casa mea;
Camera mea și curtea sunt împodobite
cu prezența Lui.
Dorurile mele Îi cântă Numele, și se pierd
în marea Lui frumusețe:
Îi spăl picioarele. Îi privesc chipul, și mă întind
înaintea Lui aducându-I ofranda trupului meu,
a minții mele și a tot ce am.
Ce zi preafericită e ziua Iubitului meu, care e
comoara mea, vine la mine acasă!
Toate relele își iau zborul din inima mea
când Îmi văd Domnul.
„Iubirea mea L-a atins; inima mea
se topește de dorul Numelui care e Adevărul” –
Așa cântă Kabir, slujitorul tuturor slujitorilor.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o devoțiune profundă și o bucurie copleșitoare față de prezența divină. Naratorul își oferă trupul și sufletul ca ofrandă, subliniind o legătură intimă și transformatoare cu divinitatea. Este o celebrare a iubirii și a credinței.