Kabir – Nepătatul Ram

Nepătatul Ram e fără pereche,
Manifestând Tot Pătatul (Realul).
Pătat e Pântecul Facerii și silaba Om,
Pătatul solicită toată vasta întindere.
Pătați sunt Brahma, Sãnkara și Indra
Pătat e Govinda cu păstorițele lui cu tot.
Pătate sunt cuvintele rostite, și ascultarea-i pătată
Pătatul a creat nenumărate deosebiri.
Pătate sunt cunoașterea, rugăciunile zilnice și vechile scripturi
Pătată e acea cunoaștere care întreabă și judecă.
Pătată e frunza și pătate sunt ființele iluminate,
Pătat e cel slujit și pătat slujitorul,
Pătat e cântărețul și pătat dansatorul,
Pătatul dă ivelii nenumărate forme.
Care e Hotarul până la care s-a întins Pătatul?
Până și-n dragostea de oameni, în curăție, asprimi
și-n locurile de-nchinare, Pătatul biruiește.
Spune Kabir: Doar Unul, foarte rar, se trezește.
Pătatul a lăsat nenumărate pete.

Sensul versurilor

Piesa explorează conceptul de "Pătat" (adică imperfect, limitat) în toate aspectele existenței, de la divinitate la acțiunile umane. Sugerează că doar o mică parte a oamenilor se trezește la adevărata natură a realității, dincolo de iluziile create de "Pătat".

Lasă un comentariu