Du-te și stai cu cei buni, unde Iubitul
își are sălașul.
Ia-ți toate gândurile, și iubirea,
și învățătura de-acolo.
Scrum să se facă acea adunare unde Numele
Lui nu-i rostit!
Spune-mi, cum ai putea să faci ospăț de nuntă
dacă mirele nu-i de față?
Nu mai șovăi, gândește-te numai la Cel Iubit;
Nu-ți îndrepta inima spre închinare altor dumnezei,
n-are nici o valoare
închinarea la alți stăpâni.
Kabir cugetă în sine și zice: „Așa
nu-ți vei găsi nicicând Iubitul! ”
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța căutării lui Dumnezeu și despre dedicarea totală față de El. Respinge idolatria și închinarea la alți stăpâni, subliniind că adevărata împlinire se găsește doar în iubirea și prezența divină.